Schema Parcul Tineretului: 6,5 milioane de euro plătite de Primăria Capitalei pentru despăgubiri de 1,4 milioane

Mariana Manta a încasat aproape 6,5 milioane de euro din penalități de întârziere de la Primăria Capitalei, deși instanțele au stabilit despăgubiri de doar 1,4 milioane de euro.

Teren din Parcul Tineretului, în centrul unui dosar de despăgubiri controversat

Un teren de aproape 2,5 hectare din Parcul Tineretului a generat unul dintre cele mai contestate cazuri de retrocedare din București. Potrivit G4Media, Mariana Manta, cumpărătoare de drepturi succesorale, a încasat aproape 6,5 milioane de euro de la Primăria Capitalei sub formă de penalități de întârziere — de aproape cinci ori mai mult decât suma stabilită definitiv de instanțe.

Imobilul vizat are 24.741 de metri pătrați și este situat pe strada Dâmbului 12 (fosta stradă Mărțișor 10), la una dintre intrările în parcul Tineretului. Terenul a aparținut înainte de naționalizare lui Ion Dobre Chiriac și a fost preluat de regimul comunist.

Cum a ajuns terenul în mâinile unui samsar de drepturi

După 1990, Costel Chiriac, unul dintre moștenitori, a solicitat restituirea proprietății și a cumpărat treptat drepturile succesorale ale celorlalți co-moștenitori. Spre exemplu, pe 18 septembrie 2007, un co-moștenitor identificat ca I.M. a vândut cotele indivize din drepturile sale succesorale lui Costel Chiriac pentru suma de 5.000 de lei.

În 2007, Costel Chiriac a vândut toate drepturile succesorale către Mariana Manta pentru 680.000 de lei — echivalentul a aproximativ 200.000 de euro la cursul de atunci.

Primăria Capitalei a constatat că terenul nu putea fi restituit în natură, deoarece face parte din Parcul Tineretului, și a propus acordarea de despăgubiri. În 2011, Tribunalul Capitalei a certificat imposibilitatea restituirii în natură și a dispus acordarea de compensații. Decizia a rămas definitivă prin nerecurare și a devenit titlu executoriu.

Plafonarea legală ignorată în calcululul penalităților

În ianuarie 2023, instanța a stabilit definitiv că Mariana Manta are dreptul la despăgubiri de 1,4 milioane de euro din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Atât instanța, cât și ANRP au aplicat plafonarea prevăzută de lege pentru cesionari sau samsari de drepturi succesorale: aceștia pot primi cel mult 15% din valoarea imobilului, plus suma plătită pentru drepturile succesorale — în acest caz, 15% din valoarea terenului plus cei 200.000 de euro.

Anterior acestei decizii, în 2015, Mariana Manta apelase la un executor judecătoresc și solicitase penalități de întârziere pentru că nu primise despăgubirile stabilite în 2011. Penalitățile au fost calculate însă la 100% din valoarea imobilului, nu la valoarea plafonată la care cesionara era legal îndreptățită.

Juriști consultați de G4Media au explicat că, potrivit legii, doar Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) din cadrul ANRP are competența de a stabili cuantumul despăgubirilor — nu un executor judecătoresc sau un expert autorizat. Prin urmare, modul în care au fost calculate penalitățile ridică semne de întrebare serioase cu privire la legalitatea executării silite.

Conexiunile politice din spatele afacerii

În paralel, Mariana Manta s-a asociat cu Constantin Samson, primar la acea vreme în Azuga, căruia i-a cedat o parte din drepturile litigioase. Fiica acestuia, Diana Samson, era angajată a Primăriei Capitalei și era considerată apropiată a fostului primar general Sorin Oprescu.

În 2017, Mariana Manta și Dumitru Samson au încasat de la Primăria Capitalei penalitățile de întârziere în valoare totală de aproape 6,5 milioane de euro, în cadrul unei executări silite.

Constantin Samson respinge orice legătură între încasarea banilor și funcția deținută de fiica sa la primărie. „Fata mea nu a avut niciun rol în această afacere, unu la un miliard, nu unu la sută. Ea a fost într-adevăr angajată la primărie, era secretară acolo, dar nu a avut niciun rol", a declarat Samson pentru G4Media.

Samson neagă și implicarea lui Sorin Oprescu: „Executarea silită s-a făcut în 2017 când era Firea, nu mai era Oprescu. El nu a avut nicio implicare, unu la un miliard, vă spun. E adevărat că eram prieten cu Oprescu, dar nu a avut nicio implicare el. Nu a avut niciun rol Oprescu."

Atât Manta, cât și Samson susțin că penalitățile de întârziere plătite de primărie și despăgubirile acordate de ANRP reprezintă instrumente juridice distincte, iar executarea silită a fost încuviințată de instanță.

Primăria susține că nu a avut căi de atac

Specialiștii în drept civil consultați de G4Media apreciază că Primăria Capitalei a greșit în apărările formulate în instanță, nu a contestat executarea silită și nu a încercat ulterior să recupereze diferența după ce instanțele au stabilit definitiv valoarea reală a despăgubirilor.

Direcția Juridică a Primăriei Municipiului București (PMB) susține contrariul: nu dispunea de căi de atac împotriva încheierii prin care au fost stabilite penalitățile de întârziere și nu a fost parte în litigiile dintre Mariana Manta și CNCI/ANRP, ceea ce i-ar fi împiedicat să solicite recuperarea sumelor plătite în plus.

Cazul ridică, în concluzia anchetei G4Media, întrebări de legalitate privind modul în care au fost calculate și achitate penalități de aproape 6,5 milioane de euro pentru un drept de despăgubire pe care instanțele l-au fixat definitiv la 1,4 milioane de euro.

Source: G4Media