Procurorii cer închiderea preventivă a administratorilor centrelor neautorizate de îngrijire din Bihor
DIICOT a atacat la Curtea de Apel hotărârea prin care fondatorul unei asociații și rudele sale au scăpat de arest, fiind plasați doar sub supraveghere judiciară într-o cauză de exploatare a unor bolnavi mintal.
Procurorii cer închiderea preventivă a administratorilor centrelor neautorizate de îngrijire din Bihor
În fața Curții de Apel București se judecă joi demersul procurorilor anticorupție și de combatere a criminalității organizate de a schimba măsura luată de judecătorii de la Tribunalul Capitalei. Aceștia din urmă au hotărât ca Viorel Pașca împreună cu patru membri ai clanului său să nu ajungă după gratii, ci să fie monitorizați în comunitate, în contextul anchetei deschise pe marginea unor locuințe-sociale clandestine din nord-vestul țării. Detaliile au fost furnizate de Agerpres.
La începutul lunii iulie, oamenii legii au pus cătușele pe șase suspecți, inclusiv pe inițiatorul entității non-profit „Dumbrava — Minunea Divină" și pe apropiații lui. Cererea de arestare a fost însă respinsă de instanța inferioară, care a impus doar obligații restrictive în spațiul liber. Ambele părți au contestat soluția: organul de urmărire penală vrea după gratii, în timp ce inculpații vor să scape și de controlul magistraților.
Capetele de acuzare vizează crearea unei structuri infracționale, racolarea și exploatarea unor ființe umane în mod repetat, precum și sprijinirea unor astfel de fapte. Ancheta relevă că numeroși indivizi cu afecțiuni psihice și handicap au fost preluați din unități spitalicești și instituții de protecție socială din diverse regiuni, fiind duși în imobile din satele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. Acolo erau prezentați ca beneficiari de îngrijire medicală și asistență specializată, deși locațiile nu aveau autorizație, iar oaspeții erau lipsiți de apărare și de posibilitatea de a-și manifesta voința.
Magistrata care a respins privarea de libertate, Andrada Albescu, a argumentat că, deși activitatea era nelegală, condițiile materiale nu erau deplorabile: camere mobilate, paturi, mobilier, toalete, televizoare, hrană regulată, haine, medicamente și consultații. Ea a mai notat că cei care mureau erau îngropați conform ritualului, nu lăsați pe dinafară, ceea ce, în viziunea ei, reduce riscul social și face arestarea excesivă.
DIICOT contrazice această perspectivă, invocând administrarea defectuoasă a terapiei, lipsa specialiștilor și încălcarea normelor ca argumente pentru încarcerare.
Sursă: G4Media.ro, citând Agerpres.
Source: G4Media