CJUE a stabilit reguli clare privind fraudele grave la bugetul UE: pragul de 50.000 de euro, decisiv
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat ce înseamnă "fraudă gravă" care aduce atingere bugetului comunitar și cum trebuie tratate dosarele cu prescripție în România.
CJUE a stabilit reguli clare privind fraudele grave la bugetul UE: pragul de 50.000 de euro, decisiv
Magistrații europeni au emis joi, 16 iulie, o interpretare obligatorie privind infracțiunile care prejudiciază fondurile comunitare. Decizia vine în contextul unei trimiteri preliminare formulate de cea mai înaltă instanță penală din România.
În centrul disputei se află un dosar instrumentat pe teritoriul național, în care un administrator de firme este bănuit că ar fi emis documente fiscale false pentru a micșora obligațiile de plată ale unei societăți. Paguba calculată în cauză se ridică la aproximativ 59.300 euro, din care taxa pe valoare adăugată sustrasă ar reprezenta circa 36.100 euro.
Curtea de Apel Oradea a decis în martie 2024 că faptele s-au prescris. Procurorii au atacat soluția, iar Înalta Curte a sesizat instanța de la Luxemburg pentru clarificări.
Judecătorii europeni au stabilit că, atunci când legislația internă nu prevede un prag distinct, o fraudă se califică automat drept "gravă" dacă valoarea totală depășește 50.000 de euro. Acest lucru este valabil indiferent dacă paguba efectivă suferită de bugetul Uniunii este mai mică decât această sumă.
În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, instanța europeană a precizat că regulile naționale în această materie nu sunt, în principiu, contrare dreptului comunitar. Cu toate acestea, acestea nu pot fi utilizate în cazuri de fraudă gravă împotriva intereselor financiare europene atunci când creează sau amplifică un risc sistemic ca astfel de infracțiuni să rămână nepedepsite.
Referitor la poziția Înaltei Curți din 2024, potrivit căreia judecătorii nu puteau elimina aplicarea unei decizii anterioare fără a încălca principiul legalității și interdicția creării unei "legi a treia", magistrații de la CJUE au apreciat că această abordare nu este conformă cu normele Uniunii.
Totodată, instanța europeană a subliniat că prima decizie "Lin" nu impune judecătorilor români să combine dispoziții din acte normative succesive pentru a crea un regim penal hibrid. Prin urmare, interdicția constituțională privind "lex tertia" rămâne valabilă, însă nu poate fi invocată pentru a justifica neaplicarea obligațiilor impuse de dreptul european.
CJUE a mai stabilit că sentințele definitive prin care s-a constatat deja prescripția nu pot fi redeschise. O hotărâre atacată prin recurs în casație nu beneficiază, în principiu, de aceeași protecție a autorității de lucru judecat.
Instanța europeană nu a soluționat direct procesul penal din România. Înalta Curte va trebui să pronunțe decizia finală în cauza concretă, respectând interpretarea obligatorie furnizată de judecătorii de la Luxemburg.
Sursa: Digi24.ro
Source: Digi24