Control judiciar pentru omul de afaceri Viorel Pașca, acuzat în cazul centrelor sociale neautorizate din Bihor

Judecătorii de la Tribunalul Capitalei au decis împotriva privării de libertate a administratorului de azile, considerând că rezidenții nu trăiau în condiții degradante, deși structurile nu aveau autorizație.

Control judiciar pentru omul de afaceri Viorel Pașca, acuzat în cazul centrelor sociale neautorizate din Bihor

Magistrații de la instanța bucureșteană au hotărât că Viorel Pașca poate fi cercetat în stare de libertate supravegheată, respingând propunerea organelor de urmărire penală de a-l aresta preventiv. Decizia vizează ancheta privind unitățile de îngrijire pentru persoane vulnerabile din județul Bihor, administrate fără avizul autorităților competente.

Conform documentului de motivare obținut de G4Media.ro, judecătorul a constatat că rezidenții dispuneau de spații locuibile mobilate cu paturi adaptate, mobilier și echipamente sanitare. Aceștia primeau în mod regulat alimente, haine, tratament medical și asistență de specialitate. În situația unui deces, erau realizate procedurile legale, inclusiv înmormântarea.

Instanța a precizat că aceste constatări nu anulează bănuielile rezonabile legate de posibile fapte penale. Problemele identificate în anchetă – precum administrarea defectuoasă a medicamentelor, numărul insuficient de angajați calificați, monitorizarea precară sau nerespectarea normelor din domeniul asistenței sociale – rămân valabile. Cu toate acestea, pericolul social concret este redus, dat fiind că majoritatea persoanelor găzduite erau fără domiciliu stabil, fără rețea familială de suport sau părăsite de rude.

În aceste circumstanțe, instanța a luat în calcul că soluția reală pentru mulți dintre beneficiari nu era transferul într-un centru autorizat, ci revenirea în stradă, lipsiți de orice protecție.

Din probele strânse de anchetatori reiese că Pașca ar fi supervizat operațiunile din locațiile respective. El contacta direct reprezentanți ai unităților spitalicești, ai primăriilor și ai serviciilor de asistență socială pentru preluarea persoanelor aflate în dificultate. Stabilea ce acte erau necesare și în ce condiții se făcea transferul, lucru confirmat chiar de către inculpat în timpul audierii.

Interceptările și alte mijloace de probă indică faptul că, odată internați, beneficiarilor le erau ridicate obiectele personale, documentele, telefoanele, cardurile și numerarul. Le era restricționată comunicarea cu exteriorul, iar banii erau administrați în contul cheltuielilor de întreținere și îngrijire.

Source: G4Media