Infractorii online profită de avertismentele oficiale anti-fraudă pentru a păcăli românii

O schemă de înșelăciune nouă a apărut în spațiul virtual din România: hackerii afișează mesaje ce pretind a proveni de la autorități, blochează ecranele și pretind 2.480 de lei pentru deblocare. Poliția atrage atenția că nicio instituție publică nu solicită plăți prin internet.

Infractorii online profită de avertismentele oficiale anti-fraudă pentru a păcăli românii

Infractorii online profită de avertismentele oficiale anti-fraudă pentru a păcăli românii

Un tip rafinat de escrocherie digitală face noi victime pe teritoriul României. Atacatorii se folosesc de imaginea unor instituții publice pentru a induce ideea că dispozitivele electronice ale utilizatorilor au fost blocate, pretinzând apoi sume de bani pentru deblocare.

Conform unei informări emise de Ministerul Afacerilor Interne și distribuită pe Facebook, infractorii cibernetici afișează pe telefoanele mobile și computerele victimelor un mesaj alarmant. Textul anunță că gadgetul a fost blocat și că posesorul trebuie să vireze 2.480 de lei pentru a redobândi accesul.

Autoritățile clarifică faptul că acesta este doar un paravan. Adevăratul obiectiv al celor din spatele acestei operațiuni constă în extragerea datelor cardurilor de plată ale țintelor. Polițiștii sfătuiesc pe cei care întâlnesc astfel de mesaje să părăsească imediat site-ul respectiv, fără a da click pe vreun element al paginii.

Reprezentanții MAI subliniază că niciun organism al statului nu percepe sancțiuni prin intermediul platformelor web. Prin urmare, orice solicitare de plată online ce pretinde a veni din partea unei autorități trebuie tratată cu maximă suspiciune.

Această manevră se înscrie într-un peisaj tot mai diversificat al escrocheriilor electronice care afectează cetățenii. Alte tehnici frecvent utilizate includ: mesaje pe WhatsApp de la pretinși rude care și-ar fi deteriorat telefonul și au nevoie urgentă de bani; apeluri telefonice de la așa-numiți consilieri financiari care promit câștiguri rapide din investiții fictive; scenarii complexe în care persoane ce se dau drept angajați bancari, polițiști sau reprezentanți ai Băncii Naționale conving victimele să-și transfere economiile în conturi controlate de escroci; metode prin care oamenii sunt determinați să contracteze împrumuturi bancare și să depună sumele la terminale de monede virtuale; precum și utilizarea inteligenței artificiale pentru a reproduce vocea unui membru al familiei și a cere fonduri sub pretextul unui accident grav.

Specialiștii în securitate cibernetică recomandă diseminarea largă a acestor avertismente, deoarece o singură persoană informată poate salva altele de la pierderi financiare semnificative.

Sursa: Profit.ro

Source: Google News RO — Crime (ro)