DIICOT cere arestarea preventivă a familiei Pașca în dosarul azilelor ilegale din Bihor
Procurorii anticorupție au atacat decizia judecătorilor de a lăsa liberi membrii unei familii acuzați că au exploatat sute de persoane vulnerabile în centre neautorizate de îngrijire din vestul țării.
DIICOT cere arestarea preventivă a familiei Pașca în dosarul azilelor ilegale din Bihor
Parchetul specializat în infracțiuni grave a contestat măsura de a nu încarcera cinci rude din aceeași familie, suspectate că au ținut captive adulți cu probleme psihice în locuințe transformate în centre de asistență fără autorizație. Magistrații de la instanța de apel a Capitalei analizează joi cererea procurorilor, conform G4Media.ro.
La începutul lunii iulie, o echipă de anchetatori a pus cătușe pe șase suspecți. Capul rețelei, Viorel Pașca, conducea o entitate nonprofit intitulată Asociația Dumbrava. Alături de el au fost reținuți soția Florica, trei dintre urmașii lor – Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin – și o femeie care coordona filialele, Delia Mioara Păcală.
În ziua următoare, un complet de la instanța bucureșteană a respins solicitarea de arest și a impus doar supravegherea judiciară. Ambele părți au atacat verdictul – inculpații vor să scape de orice obligație procedurală, iar anchetatorii vor după gratii.
Capetele de acuzare vizează formarea unei rețele infracționale, recrutarea și exploatarea unor indivizi neajutorați, precum și ajutorul dat la aceste fapte. Sute de bolnavi au fost transferați din spitale și instituții de protecție socială din diverse regiuni și duși în gospodării din satele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. Preluarea s-a făcut sub paravanul unor servicii de îngrijire medicală și sprijin social.
Potrivit dosarului, organizatorul nu deținea competențele și avizele cerute de lege pentru astfel de activități. Cei internați sufereau de afecțiuni mintale, erau lipsiți de apărare și incapabili să își manifeste consimțământul.
Judecătoarea Andrada Albescu, cea care a optat pentru control judiciar, a explicat în motivare că, deși centrele activau fără permise, nivelul igienic și de cazare era decent. Ea a susținut că, fără aceste structuri, beneficiarii ar fi ajuns din nou pe trotuare. Documentul menționează că oaspeții aveau paturi adaptate, mobilier, băi și televizoare, primeau mâncare, haine, pastile și consultații. Magistratul a apreciat că, în ciuda problemelor legate de administrarea medicamentelor, absența angajaților instruiți și încălcarea normelor specifice, situația nu se compară cu abandonul în condiții inumane, ceea ce ar atenua riscul social.
Referitor la decese, Andrada Albescu a notat că morții erau îngropați în cimitirul greco-catolic, cu toate formalitățile îndeplinite, fapt care, fără a elimina bănuiala că inculpații urmăreau indemnizațiile funerare, demonstrează că nu erau lăsați nesupravegheați post-mortem.
Sursă: G4Media.ro
Source: G4Media