Condamnarea Clotildei Armand: ce spunea judecătorul de cameră preliminară despre „periculozitatea" faptelor
Judecătorul de cameră preliminară semnalase încă din 2024 „periculozitatea" faptelor Clotildei Armand. Gândul a analizat motivarea deciziei de trimitere în judecată.
Camera preliminară, din 2024: faptele fostei primărițe a Sectorului 1 prezintă „periculozitate"
Gândul a reanalizat motivarea prin care judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Sectorului 1 a decis, la finele anului 2024, trimiterea în judecată pe fond a Clotildei Armand, fostul primar al Sectorului 1. Documentul relevă că magistratul semnala încă de atunci „periculozitatea" faptelor ce urmau a fi judecate.
La momentul respectiv, instanța a respins toate cererile și excepțiile invocate de apărarea fostului edil, motivând că ancheta este lipsită de vicii și că probele administrate de anchetatori pot fi readministrate de judecători. Această motivare prefigurează, în linii mari, argumentele care au condus ulterior la condamnarea nedefinitivă a Clotildei Armand.
Excepția privind descrierea infracțiunii
Apărarea Clotildei Armand a invocat neregularitatea actului de sesizare a instanței, susținând că infracțiunea de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din Codul penal, nu era descrisă corespunzător. Avocații au argumentat că majorarea indemnizațiilor lunare printr-un act administrativ individual, în calitate de manager al unui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, nu conduce în mod automat la reținerea infracțiunii.
Judecătorul de cameră preliminară a respins aceste susțineri ca neîntemeiate. În motivare, magistratul a arătat că actul de sesizare delimitează în mod clar acțiunile concrete ale inculpatei, care, în opinia procurorilor, realizează elementul material al infracțiunii.
Faptele reținute de procurori
Potrivit rechizitoriului, în perioada mai 2022 – august 2022, Clotilde Armand, în calitate de primar al Sectorului 1, a emis mai multe dispoziții după ce fusese desemnată manager al proiectului „Îmbunătățirea capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție", prin Dispoziția nr. 715/18.02.2022.
Dispozițiile emise ulterior — nr. 1708/06.05.2022, nr. ####/07.06.2022, nr. 2517/05.07.2022 și nr. 2853/01.08.2022 — ar fi produs, potrivit acuzației, foloase patrimoniale pentru inculpată, sub forma unor majorări ale indemnizațiilor lunare în valoare totală de 18.720 lei venituri brute.
Aprecierea judecătorului asupra descrierii faptelor
„Judecătorul apreciază că situația de fapt cuprinsă în actul de sesizare este suficient de complet și coerent descrisă încât instanța să poată realiza aprecieri asupra acesteia, fără a încălca principiul separației funcțiilor judiciare", a scris magistratul de cameră preliminară.
Acesta a mai reținut că descrierea detaliată a faptelor permite o analiză clară și obiectivă, asigurând respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Organul de urmărire penală a realizat, în opinia judecătorului, o descriere corespunzătoare a naturii faptelor imputate, a modului, mijloacelor și împrejurărilor de fapt, coroborând mijloacele de probă obținute.
De asemenea, actul de sesizare descrie individual cele patru acte materiale pe care procurorul le-a considerat elemente constitutive ale infracțiunii continuate. „Se observă că pot fi desprinse cu ușurință toate elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatei, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective", a mai notat magistratul.
Limitele camerei preliminare
Judecătorul a subliniat că temeinicia acuzațiilor nu putea fi analizată în această fază procesuală. „Va reveni instanței de judecată competența funcțională de a analiza în ce măsură apreciază corecte și probate susținerile procurorilor, precum și încadrarea juridică a acestora ori îndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunii, o astfel de analiză excedând obiectului fazei de cameră preliminară", se arată în document.
Camera preliminară are, potrivit magistratului, un obiect restrâns, limitat la verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, conform art. 342 din Codul de procedură penală.
Critici ale apărării privind latura obiectivă
Apărarea a mai contestat că rechizitoriul nu identifică relațiile sociale vătămate prin emiterea celor patru dispoziții de primar — acte administrative semnate de Clotilde Armand în calitate de ordonator principal de credite, prerogativă care, susțineau avocații, aparținea exclusiv celui care ocupa demnitatea de primar.
De asemenea, apărarea a criticat lipsa unui punct de vedere al procurorului cu privire la existența sau nu a unui obiect material al infracțiunii, respectiv dacă sumele obținute de inculpată în calitate de manager al proiectului european constituie sau nu obiectul material al faptei imputate. Aceste argumente nu au fost însă reținute de judecătorul de cameră preliminară în faza procesuală respectivă.
Source: Gândul