EncroChat și Sky ECC: când interceptările ultra-tehnice sunt admisibile în dosarele penale din România
CJUE a clarificat în 2024 condițiile în care datele EncroChat pot fi folosite ca probe transfrontaliere. Instanțele române trebuie să verifice lanțul de custodie și accesul apărării la probe decisive.
Admisibilitatea probelor EncroChat și Sky ECC: ce înseamnă hotărârea CJUE pentru România
Potrivit maglas.ro, hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 30 aprilie 2024 în cauza C-670/22, M.N. (EncroChat) stabilește un cadru clar privind condițiile în care datele obținute prin infiltrarea unor dispozitive criptate într-un stat membru pot fi transmise și utilizate ca probe într-un alt stat, pe baza unui ordin european de anchetă (OEA).
Cadrul general stabilit de CJUE
Curtea a statuat că un OEA pentru transmiterea unor probe aflate deja în posesia statului de executare — de exemplu, Franța — poate fi emis de un procuror, nu exclusiv de un judecător, cu condiția că, într-un dosar pur intern, același procuror ar putea dispune legal o astfel de transmitere. OEA nu trebuie să reproducă condițiile care au guvernat colectarea inițială a datelor. Cu toate acestea, trebuie să existe un control judiciar ulterior, care să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanei vizate.
Atunci când infiltrarea dispozitivelor a avut loc pe teritoriul altui stat membru, acel stat trebuia notificat în timp util și putea solicita încetarea măsurii dacă aceasta nu ar fi fost autorizată în temeiul dreptului intern. Mecanismul protejează atât suveranitatea statului notificat, cât și drepturile persoanelor vizate.
Excluderea probelor: testul adversarialității
Elementul cu cel mai mare impact practic este dreptul inculpatului de a contesta probele decisive. Dacă datele provenind din dosarele de tip chat, fișiere audio sau alte înregistrări au o influență preponderentă asupra constatărilor de fapt și apărarea nu dispune de mijloacele necesare pentru a le contesta — spre exemplu, din lipsă de metadate, jurnale de integritate sau informații privind metoda de colectare — instanța este obligată să le excludă. Acesta este instrumentul cel mai puternic pe care îl au apărătorii după pronunțarea hotărârii M.N.
Franța, 2025: controlul judiciar național în acțiune
La 26 martie 2025, Camera penală a Curții de Casație franceze a admis o casare parțială într-un dosar EncroChat, după ce o instanță inferioară respinsese o cerere de nulitate ca inadmisibilă pe motiv de „lipsă de interes" — întrucât suspectul nega că ar fi utilizatorul pseudonimic al dispozitivului. Curtea de Casație a reținut că dosarul de cauză atribuia dispozitivul persoanei respective, astfel că interesul de a formula contestația exista, iar nulitatea trebuia analizată pe fond. Decizia a condus la casarea parțială a condamnării.
Alte hotărâri pronunțate în aceeași zi confirmă că fiecare verigă a lanțului — legalitatea colectării, notificarea transfrontalieră, accesul apărării — poate fi verificată de instanțele naționale, fără ca eticheta de „anchetă pan-europeană" să echivaleze cu o validare automată.
Litigii privind Sky ECC la instanțele UE
Dezbaterea nu s-a încheiat nici la nivel european. Prin ordonanța din 26 iunie 2025 în cauza T-484/24, FF v Eurojust și Europol (Sky ECC III), publicată la 8 septembrie 2025, Tribunalul UE s-a pronunțat asupra răspunderii necontractuale și a pretinsei prelucrări ilegale de date în contextul Sky ECC. Deși cea mai mare parte a acțiunii a fost declarată inadmisibilă sau nefondată, ordonanța ilustrează că atacarea arhitecturii de cooperare — rolul echipelor comune de anchetă, al Europol și Eurojust, gestionarea datelor — se judecă la Luxemburg, nu doar admisibilitatea probelor în procesele naționale.
Ce trebuie verificat în dosarele române
OEA emise de procurori. După M.N. (EncroChat), un OEA pentru transmiterea materialului deja colectat în statul de executare poate fi emis de un procuror dacă, în plan intern, aceeași autoritate ar putea obține legal o astfel de transmitere. Aceasta nu scutește instanțele române de un control real al respectării drepturilor fundamentale: accesul apărării, posibilitatea efectivă de contestare, notificarea corespunzătoare.
Notificarea transfrontalieră. Dacă infiltrarea a vizat persoane aflate pe teritoriul României, autoritatea străină era obligată să notifice România. România ar fi putut opri măsura dacă aceasta nu ar fi fost autorizabilă în dreptul intern. Absența dovezii clare a notificării deschide calea unor obiecții ale apărării întemeiate pe Directiva OEA (2014/41/UE) și poate justifica excluderea probelor.
Dreptul de a comenta probe decisive. Dacă transcrierile de chat sau fișierele audio sunt decisive, iar apărarea nu le poate contesta efectiv, instanța trebuie să le excludă. Acesta rămâne instrumentul cel mai incisiv după M.N.
Lanțul de custodie și rolul Europol. Numeroase dosare EncroChat au implicat rutarea datelor prin serverele Europol. M.N. indică ce trebuie verificat: cine a colectat inițial datele, cum au circulat, ce a fost sau nu a fost modificat și când a fost notificat statul vizat. Apărarea ar trebui să solicite traseul tehnic complet — hash-uri, jurnale, rapoarte de integritate — altfel probele riscă să nu treacă testul adversarialității.
Directiva 2024/1226 și tehnicile speciale de investigare
Deși nu vizează direct EncroChat, Directiva (UE) 2024/1226, adoptată la 24 aprilie 2024 și intrată în vigoare la 19 mai 2024, incriminează încălcarea sau eludarea măsurilor restrictive ale UE. Termenul de transpunere a fost 20 mai 2025. La 23–24 iulie 2025, Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva statelor membre care nu au transpus directiva la termen. Pe măsură ce acest regim se consolidează, tehnicile speciale de investigare utilizate împotriva criminalității organizate vor apărea tot mai frecvent în dosarele de eludare a sancțiunilor — dosare în care proba electronică și cooperarea transfrontalieră sunt esențiale.
Concluzie operațională
Hotărârea M.N. (EncroChat) nu validează o utilizare necondiționată a capturilor ultra-tehnice. Ea furnizează un cadru: OEA emise legal, notificare în termen și — mai presus de orice — dreptul apărării de a contesta. În 2025, instanțele naționale, inclusiv cele franceze, demonstrează că verifică în mod real aceste cerințe. În România, dosarele EncroChat, Sky ECC și cele privind eludarea sancțiunilor vor fi determinate în final de disciplina probatorie și de transparența tehnică — sau probele riscă să fie excluse.
Source: maglas.ro