Criza drogurilor la tineri în România: date fragmentate și droguri sintetice în creștere
Mii de tineri apar în evidențele medicale, judiciare și penitenciare din cauza drogurilor, dar România nu poate cuantifica exact amploarea fenomenului. Datele instituțiilor nu sunt comparabile între ele.
România nu poate măsura exact câți tineri sunt afectați de droguri
Jurnalul.ro raportează că mii de tineri ajung anual în sistemul medical, judiciar sau penitenciar din cauza consumului de droguri, însă statul român nu dispune de un mecanism unitar care să permită cuantificarea exactă a fenomenului.
Prima ediție a Barometrului ABC, lansată de Alianța Binelui Comun, documentează o disfuncție structurală: instituțiile publice colectează date după criterii diferite, pentru perioade diferite, ceea ce face imposibilă construirea unei imagini naționale coerente.
Potrivit datelor centralizate în Barometrul ABC, 6.548 de cazuri sau pacienți cu vârsta sub 25 de ani figurează în evidențele medicale. Alte 3.827 de persoane din aceeași categorie de vârstă au fost trimise în judecată în dosare legate de droguri, iar 477 au ajuns în penitenciare. Cele trei cifre nu pot fi însă însumate pentru a obține un număr total al tinerilor afectați: bazele de date acoperă perioade diferite, pot include aceleași persoane și nu permit urmărirea traseului unui individ între sistemul medical, cel judiciar și cel penitenciar.
Diferențe uriașe între județe, greu de interpretat
Harta realizată în cadrul Barometrului ABC ilustrează cât de dificilă este compararea situației de la un județ la altul. Clujul a raportat 1.751 de cazuri sau pacienți în perioada 2021–2025, Brașovul – 547, Hunedoara – 442, Bucureștiul – 367, iar Argeșul – 316. La polul opus, Dâmbovița și Vrancea au raportat câte nouă cazuri fiecare.
Diferența dintre Cluj și județele de la finalul clasamentului este de aproape 195 de ori. Aceasta nu reflectă însă neapărat o rată de consum de 195 de ori mai mare. Unele instituții au raportat pacienți, altele numărul prezentărilor la medic, iar centrele regionale tratează și persoane din județe vecine. Fără criterii uniforme de raportare, autoritățile nu pot stabili cu precizie unde sunt necesare resurse suplimentare pentru prevenție, consiliere și tratament.
Cele mai recente date naționale incluse în analiza ABC, aferente anului 2023, înregistrează 3.089 de urgențe medicale asociate consumului de droguri și 34 de decese, dintre care 25 provocate de supradoze. Canabisul a fost asociat cu 47,1% dintre solicitările de tratament, opioidele cu 20,2%, iar noile substanțe psihoactive cu 16,7%.
Școli fără resurse de prevenție timpurie
O vulnerabilitate suplimentară apare în sistemul de învățământ. În anul școlar 2024–2025, unui consilier școlar îi reveneau aproximativ 760 de elevi. Totodată, lipsesc date naționale comparabile despre cazurile identificate precoce în școli și despre tinerii orientați către servicii de consiliere înainte de a ajunge în atenția medicilor, polițiștilor sau procurorilor. Sistemul reușește să numere, în principal, consecințele consumului, după ce problema a atins un prag suficient de grav.
Droguri sintetice: principala amenințare actuală
În timp ce Barometrul ABC semnalează dificultatea de a măsura fenomenul, specialiștii avertizează că piața drogurilor se transformă rapid. Expertul antidrog Cătălin Țone a declarat, în podcastul „Contrapunct" moderat de Dan Andronic, că drogurile sintetice reprezintă în prezent principala amenințare pentru România.
„Drogurile sintetice reprezintă cea mai mare problemă a României la ora actuală", a avertizat Cătălin Țone.
Expertul face o distincție între situația din România și criza fentanilului din Statele Unite. România nu se confruntă cu un fenomen major legat de fentanil, capturile fiind izolate, însă are „o problemă semnificativă cu alte droguri sintetice", potrivit lui Țone. Printre substanțele problematice se numără catinonele și canabinoizii sintetici, într-o piață în care apar constant formule noi. Ritmul este atât de alert încât, potrivit datelor europene invocate de expert, într-un singur an au fost identificate peste 50 de substanțe noi – echivalentul aproximativ al unui nou drog pe săptămână.
Primele laboratoare clandestine, descoperite în România
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă apariția producției locale. Cătălin Țone a menționat descoperirea, în cursul acestui an, a unui laborator complex la Brașov – care nu începuse încă producția – și a unui mini-laborator de amfetamină identificat la Petrova, în Maramureș. Expertul nu exclude apariția altor astfel de facilități, în condițiile în care există o piață internă și o cerere constantă pentru substanțe.
În paralel, și drogurile considerate „clasice" au evoluat. Marijuana disponibilă în prezent poate înregistra concentrații de THC mult mai ridicate față de trecut. Unele capturi ajung la concentrații de 15–20% THC, iar produsele concentrate pot atinge niveluri semnificativ mai mari, potrivit aceluiași expert.
Ce propune Alianța Binelui Comun
Alianța Binelui Comun, inițiativă a Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), propune crearea unui sistem național unitar de raportare a cazurilor asociate consumului de droguri. Propunerile includ o definiție comună a cazului medical în toate județele, o separare clară între numărul persoanelor și numărul episoadelor medicale, publicarea anuală a datelor defalcate pe vârstă, sex, substanță și județ, consolidarea rețelei de consiliere școlară, precum și dezvoltarea serviciilor regionale de evaluare și tratament.
Fără un astfel de sistem, România riscă să continue să numere consecințele unui fenomen pe care nu îl poate observa în timp real – și să intervină abia după ce un adolescent a devenit o cifră într-o statistică medicală, judiciară sau penitenciară.
Source: Jurnalul.ro