Fraudă imobiliară la Brașov: 182 de familii cer ajutorul lui Nicușor Dan după înșelătorie cu apartamente
182 de semnatari ai unei petiții susțin că au fost înșelați de dezvoltatorul Dynamic din Brașov și cer președintelui României să sesizeze autoritățile competente.
Peste 400 de familii din Brașov, în pericol de evacuare după ce au plătit integral apartamente noi
Jurnalul.ro raportează că 182 de persoane care au cumpărat apartamente în blocuri noi din Brașov au trimis o petiție președintelui României, Nicușor Dan, solicitând intervenția sa în ceea ce descriu drept o nouă înșelătorie imobiliară de proporții. Cumpărătorii susțin că au fost păcăliți de dezvoltatorul Dynamic BuildInvest din Brașov și se tem că, în cazul deschiderii unei proceduri de insolvență împotriva companiei, vor fi tratați ca simpli creditori — deși au achitat integral prețul apartamentelor și locuiesc deja în ele.
Petiționarii îi cer lui Nicușor Dan să sesizeze Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) pentru verificarea practicilor comerciale ale dezvoltatorului față de cumpărători, în conformitate cu Legea 207/2025. De asemenea, solicită sesizarea Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) și a ANAF, pentru verificarea structurii de administrare — inclusiv rolul de fapt al lui Martinaș Daniel-Florin — și a eventualelor circuite financiare artificiale între societățile controlate de asociați.
Petiția vizează și Primăria Municipiului Brașov — Direcția Urbanism, pentru clarificarea situației autorizațiilor de construire și a recepțiilor lucrărilor la toate cele patru proiecte menționate în documentul adresat președintelui.
„Modelul Nordis" și schemele de tip suveică
Cazul din Brașov este descris în contextul unui fenomen mai larg, cunoscut sub denumirea de „Modelul Nordis" — cea mai mediatizată schemă de fraudă imobiliară rezidențială din România ultimilor ani, care a generat ulterior o serie de anchete pentru scheme similare. Modul de operare presupune ca dezvoltatorul să promită ansambluri rezidențiale și hoteliere de lux, convingând clienții să plătească avansuri uriașe sau chiar prețul integral pentru un apartament aflat încă în faza de proiect, în schimbul unor reduceri substanțiale. Multe dintre aceste apartamente au fost ulterior vândute de mai multe ori unor clienți diferiți.
Recent a fost deschis dosar penal și în cazul Planorama din București, considerată una dintre cele mai mari escrocherii imobiliare de după 1989. Schema a debutat în perioada boomului imobiliar 2005–2007, când un dezvoltator a promovat un proiect cu aproape 1.000 de apartamente în Sectorul 2 al Capitalei, pe Strada Doamna Ghica. Peste 800 de cumpărători au plătit avansul sau întreaga sumă, iar dezvoltatorul a încasat peste 20 de milioane de dolari. Proiectul a intrat în insolvență, lăsând majoritatea blocurilor în stadiu de structură de beton nefinalizată timp de peste un deceniu.
White Tower, Ploiești și rețelele recente din București și Ilfov
Un alt caz de referință este cel al White Tower / Lupu din Ploiești, care a evidențiat complicitatea dintre anumiți dezvoltatori și avocați sau notari. Dezvoltatorul a vândut aceleași apartamente din blocuri noi către două sau trei persoane diferite, iar contractele au fost autentificate abuziv, cu ajutorul notarilor, ocolind înscrierile legale în Cartea Funciară. Noii cumpărători nu aveau astfel cum să verifice că apartamentul fusese deja vândut altcuiva.
Autorităților le-au căzut în plasă și rețele organizate active în București și Ilfov în ultimul an. Parchetul General a efectuat percheziții într-un caz cu un prejudiciu estimat la 16 milioane de lei, la un dezvoltator care a vândut 13 apartamente către doi sau trei cumpărători diferiți. Clienții au achitat sumele integral, dar s-au trezit că proprietățile aveau deja alți proprietari înscriși în Cartea Funciară.
La Chiajna, în Ilfov, escrocheria a fost posibilă cu ajutorul administratorilor unei agenții imobiliare, care au convins clienții să semneze antecontracte doar „de mână", pentru a evita taxele notariale. Apartamentele tranzacționate erau fie deja vândute altor persoane, fie ipotecate către bănci, cumpărătorii pierzând sute de mii de euro.
Cele mai frecvente tipare de înșelătorie imobiliară
Cele mai comune scheme implică vânzarea aceluiași apartament către mai mulți cumpărători, promisiuni de ansambluri rezidențiale care nu se mai construiesc niciodată sau anunțuri false de închiriere. Există și cazuri de proprietari falși care cer o sumă în avans — prin transfer bancar sau aplicații de plată — pentru a „rezerva" un apartament inexistent sau pe care nu îl dețin.
Mai frecvente rămân însă cazurile cu dezvoltatori fantomă: proiecte imobiliare vândute „pe plan", la prețuri mici, unde dezvoltatorul încasează un avans mare, după care intră în insolvență sau abandonează șantierul înainte ca actele de proprietate să fie finalizate.
În cele mai multe astfel de situații, victimele au acceptat să plătească bani în avans fără ca actul să fie înscris în Cartea Funciară sau au semnat precontracte ilegale pentru a obține un preț mai mic. Specialiștii recomandă drept primă măsură de protecție verificarea situației juridice a imobilului printr-un extras de carte funciară recent, solicitat direct de cumpărător, nu intermediat de vânzător.
Source: Jurnalul.ro