Fraude online: Poliția Capitalei detaliază patru scheme și cum te protejezi
Poliția Capitalei explică cele mai frecvente metode de înșelăciune digitală și avertizează că nimeni nu este imun, indiferent de vârstă sau nivel de educație.
Nimeni nu este la adăpost: cum funcționează cele mai folosite scheme de fraudă online
Cotidianul.ro raportează că, în cadrul campaniei naționale „Săptămâna prevenirii criminalității", dedicată în această ediție exclusiv siguranței digitale, Poliția Română a prezentat publicului cele mai frecvente capcane din mediul online. Cmș. Mihai Mădălin Mincu, șeful Serviciului de Analiză și Prevenire a Criminalității din Poliția Capitalei, a detaliat mecanismele prin care atacatorii extrag bani din conturile victimelor.
Datele care arată amploarea problemei
Un experiment desfășurat în 2021, în cadrul proiectului național #SiguranțaOnline — derulat de Poliția Română împreună cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Asociația Română a Băncilor (ARB) — a atras peste 6.700 de persoane care au accesat bannere fictive de tip phishing în numai șase zile. Dintre acestea, 55% urmăreau un „câștig sigur", 38% erau interesate de electrocasnice, 5% de investiții garantate și 2% de o vacanță de vis. Profilul celor mai expuși la promisiunile financiare iluzorii este cel al bărbaților cu vârste între 35 și 54 de ani, care reprezintă 60% din totalul celor atrași.
O singură schemă de înșelăciune — fie falsul credit bancar, fie investițiile fictive — generează anual pierderi de milioane de euro din conturile românilor, potrivit aceleiași surse.
Cine sunt victimele
Polițiștii resping prejudecata că doar persoanele vârstnice sau fără studii ar cădea în astfel de capcane. Manipularea utilizată de atacatori este concepută să funcționeze indiferent de nivelul de pregătire al țintei, iar printre victimele recente s-au numărat atât seniori, cât și tineri cu locuri de muncă bine plătite, a precizat Mincu.
Presiunea psihologică exercitată în timp real îi împinge pe oameni spre decizii pe care nu le conștientizează pe moment, a explicat ofițerul. Seniorii rămân vulnerabili și în afara internetului, unde schema clasică „Accidentul" continuă să facă victime, la fel ca înșelătoriile de tipul „ai câștigat un premiu — răspunde la o întrebare simplă".
Odată ce transferul bancar a fost efectuat, marja de intervenție a autorităților devine minimă. „Odată ce s-a făcut un transfer prin bancă, chiar dacă noi sunăm, de cele mai multe ori, banca nu mai poate opri tranzacția", a declarat Mincu.
Cele patru scheme principale
Platformele de anunțuri. Un fals cumpărător contactează vânzătorul pe WhatsApp sau pe altă aplicație de mesagerie și îi trimite un link extern, susținând că produsul a fost deja plătit și că mai este nevoie doar de completarea datelor cardului pentru a primi suma. Protecția constă în a rămâne exclusiv în chatul oficial al platformei și în a refuza introducerea datelor cardului, în special a codului CVC/CVV — orice încasare legitimă necesită doar codul IBAN.
Ghișeul.ro fals sau amenda fictivă. Un SMS sau un e-mail anunță o abatere surprinsă de radar ori o amendă neachitată, cu un link scurt pentru plată urgentă. Polițiștii recomandă să nu fie deschis niciun link primit de la numere sau adrese necunoscute, iar o eventuală datorie să fie verificată direct pe site-ul oficial ghiseul.ro sau în aplicația oficială.
Falșii angajați de bancă sau falșii polițiști. Schema debutează cu un telefon de la un pretins angajat bancar — sau chiar de la un fals polițist — care avertizează că cineva încearcă să contracteze un credit pe numele victimei. Sub presiune, persoana este convinsă să ia ea însăși un împrumut și să transfere banii într-un așa-zis „cont de siguranță". Nicio bancă nu solicită credite sau transferuri ca metodă de protecție a contului; apelul trebuie închis imediat, iar clientul trebuie să sune el însuși la numărul oficial de asistență de pe spatele cardului.
Investițiile fictive. Reclame capcană folosesc imaginea unor figuri publice sau a unor companii cunoscute pentru a promite câștiguri uriașe pe platforme de tranzacționare false. Victimelor li se cer inițial sume mici, de 200–300 de lei, returnate înmulțit pentru a le câștiga încrederea, după care urmează solicitări de mii de euro. Profitul uriaș și garantat nu există în investițiile financiare legitime, subliniază polițiștii; înainte de orice plată, trebuie verificat pe site-ul oficial al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) dacă entitatea respectivă este autorizată.
Ce trebuie făcut dacă ai fost victima unei fraude
Persoanele care au căzut pradă unei înșelăciuni online pot sesiza Poliția Română sunând la 112, în cazul urgențelor sau al infracțiunilor aflate în desfășurare, sau depunând o plângere la cea mai apropiată secție de poliție. DNSC poate fi contactat la numărul de urgență cibernetică 1911 sau prin e-mail la [email protected]. Primul pas imediat este blocarea cardului din aplicația băncii emitente, urmat de un apel la serviciul de suport al instituției respective.
Source: Cotidianul.ro