Tribunalul motivează arest la domiciliu pentru Călin Georgescu: fără violență și fără sustragere
Judecătorul Andriescu a explicat de ce a admis cererea apărării lui Georgescu, invocând natura economică a faptelor și conduita procesuală corespunzătoare. DIICOT contestă decizia la Curtea de Apel București.
Georgescu, din arest preventiv în arest la domiciliu: motivarea completă a Tribunalului
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost transferat din arest preventiv în arest la domiciliu. Potrivit Gândul, urmează judecarea contestației formulate de DIICOT la Curtea de Apel București.
Magistratul Andriescu a identificat mai mulți factori care au dus la înlocuirea măsurii: natura economică, neviolentă, a faptelor cercetate, ritmul firesc al anchetei și comportamentul lui Georgescu față de organele judiciare.
Faptele cercetate nu implică violență
Judecătorul a subliniat că inculpatul se află sub cea mai gravă măsură preventivă, în condițiile în care este acuzat de infracțiuni cu caracter economic, comise fără violență. În opinia magistratului, tocmai această natură a faptelor face ca arestul preventiv să nu mai fie proporțional cu gravitatea acuzațiilor.
„Măsura arestului la domiciliu este suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal, înlăturarea eventualului risc de sustragere și prevenirea comiterii de alte infracțiuni", a reținut judecătorul de drepturi și libertăți.
Ancheta s-a desfășurat fără obstacole
În motivare se arată că urmărirea penală s-a derulat „într-un ritm firesc", specificului faptelor fiindu-i adecvat, inclusiv prin efectuarea de comisii rogatorii în străinătate — proceduri care necesită în mod obișnuit perioade extinse de timp. A fost întocmit și un raport de constatare pentru stabilirea traseului sumelor de bani.
Probele administrate au fost variate: audieri de martori și părți, procese-verbale de investigații, interceptări și înregistrări ambientale, convorbiri telefonice, comunicări electronice, percheziții informatice, comisii rogatorii. Judecătorul a constatat că administrarea acestora „pare a se desfășura în bune condiții", atât înainte, cât și după dispunerea arestării preventive.
Georgescu a revenit în țară și a respectat obligațiile
Un argument central invocat de magistrat privește riscul de sustragere. Judecătorul a notat că, în celelalte cauze judiciare care îl vizează pe Georgescu — de competența judecătoriei și a curții de apel — nu mai subzistă la acest moment nicio măsură preventivă.
„Inculpatul Georgescu s-a aflat astfel în stare de deplină libertate, fără nicio măsură preventivă, timp de câteva luni, perioadă în care a avut ampla posibilitate de a fugi din țară și de a se sustrage de la urmărire penală și de la judecată. Or, inculpatul nu a făcut acest lucru, ba chiar dimpotrivă, atunci când a părăsit țara a revenit ulterior și a dat curs chemărilor organelor judiciare", a scris judecătorul în motivare.
Magistratul a mai reținut că nu există nicio dovadă că Georgescu s-ar fi sustras chemărilor organelor judiciare sau că nu ar fi respectat obligațiile impuse în perioada în care s-a aflat sub control judiciar. Această conduită procesuală „permite anticiparea unei astfel de conduite și în viitor", a apreciat judecătorul.
Suspiciunea rezonabilă rămâne, dar măsura se schimbă
Decizia nu echivalează cu o absolvire de suspiciuni. Judecătorul a precizat explicit că există în continuare probe din care rezultă o suspiciune rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele descrise, cu trimitere la materialul probator prezentat de Parchet și analizat anterior atât de Tribunalul București, cât și de Curtea de Apel București.
Temeiul juridic invocat este art. 242 alin. 2 din Codul de procedură penală, care permite înlocuirea unei măsuri preventive cu una mai ușoară dacă sunt îndeplinite condițiile legale și dacă, în urma evaluării conduitei procesuale a inculpatului, măsura mai ușoară este considerată suficientă pentru scopul prevăzut de lege: buna desfășurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Curtea Constituțională, invocată în motivare
Judecătorul a reamintit că instanța de control constituțional s-a pronunțat în repetate rânduri asupra naturii măsurilor preventive. Prin decizia nr. 650 din 11 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a statuat că atât arestul preventiv, cât și arestul la domiciliu sunt măsuri privative de libertate, cu caracter de constrângere, ambele urmărind asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Urmează contestația DIICOT
Decizia Tribunalului nu este definitivă. DIICOT a formulat contestație, iar aceasta urmează să fie judecată de Curtea de Apel București. Până la soluționarea contestației, Călin Georgescu rămâne în arest la domiciliu.
Source: Gândul