Copii rămași orfani după femicid: victimele uitate de stat și sistemul care a eșuat
Două surori și-au pierdut mama ucisă de partener în 2020. Știrile ProTV documentează eșecurile sistemului și soarta copiilor ignorați de stat.
Două surori, o mamă ucisă și un sistem care a eșuat
Știrile ProTV relatează povestea a două surori care și-au pierdut mama în urma unui femicid, în martie 2020 — un caz în care poliția, justiția și statul au ignorat în mod repetat semnalele de alarmă.
Ionela fusese bătută de zeci de ori înainte ca totul să se termine. Fiica ei, Cristina Camil, descrie ce a găsit la morgă: „Era plină de vânătăi pe față, pe mâini. Mâinile abia se vedea cum are unghiile rupte. Probabil cum s-a apărat."
Poliția știa. Vecinii știau. Nimeni nu a acționat.
Cu o săptămână înainte de crimă, agresorul o bătuse din nou. O dezbrăcase, o scotea afară pe poartă și amenințase că o leagă cu o funie de mașină. Cristina spune că toată comunitatea era la curent: „Familia știa, vecinii știau, poliția știa. Și cu toate acestea, nu s-a așteptat nimic."
Poliția era, în cuvintele Cristinei, „deranjată de apelurile la 112". Procuratura a deschis o cercetare abia după ce autopsia a confirmat că moartea fusese provocată prin lovituri repetate. Ancheta inițială la locul faptei fusese compromisă.
Suspiciunile au planat imediat asupra fostului soț, Gheorghiță Turcu, bărbat cu care Ionela formase un nou cuplu. Ionela mai avea două fete dintr-o căsnicie anterioară.
Condamnat la 15 ani, trimis în judecată în libertate
Gheorghiță Turcu a fost trimis în judecată în stare de libertate. Potrivit Cristinei, judecătorii au invocat faptul că expertiza medico-legală nu ajunsese la timp la dosar. Procesul a durat un an. Purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Bacău a confirmat: „Criminalul a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare."
Condamnatul se află în prezent la penitenciarul Gherla. Interogat despre crimă, Turcu a declarat: „Povestea a fost mai tragică, așa un pic. Noi ne-am despărțit, eu am luat-o cu băutura… Aveam altercații, da." Despre valoarea unei vieți omenești, a adăugat: „Am distrus copii."
Justiție strâmbă pentru supraviețuitoare
Cristina a fost sfătuită chiar de procurori să nu se constituie parte civilă în dosar. „Mi s-a spus că e mai bine să rămân parte vătămată, să nu mă constitui parte civilă", a relatat ea. Astfel, fetele nu au beneficiat de reparațiile la care aveau dreptul.
Jurnalista și co-victima Oana Sandu a sintetizat eșecul sistemic: „Vorbim despre cazuri care ar fi putut fi prevenite. Vorbim despre persoane care au nevoie de reparații din partea statului. Ele nu au fost protejate, deși existau plângeri penale, deși existau apeluri la 112, deși o comunitate întreagă știa."
Cosmin Savu, specialist în domeniu, a subliniat că femicidul nu apare brusc: „Povestea femicidului începe cu mult mai devreme. Începe cu acte de violență — poate simple, verbale, fizice, psihologice — dar se termină cu acte foarte dure."
Legea femicidului, adoptată în aprilie 2026, rămâne incompletă
Din aprilie 2026, România dispune de o lege a femicidului. Aceasta rămâne însă incompletă în ceea ce privește sprijinul acordat co-victimelor — copiii, urmașii și rudele femeilor ucise. Oana Sandu a remarcat că răspunsul instituțional se rezumă adesea la scuze și condoleanțe: „Avem în continuare scuze, avem mai degrabă condoleanțe și avem foarte mult «am făcut tot ce am putut»."
Reportajul face parte din campania „Iubirea nu omoară" derulată de Știrile ProTV.
Source: Știrile ProTV