Criminolog: România condamnă consumatorii de droguri, nu traficanții — 520 de dosare în 2025
Criminologul Vlad Zaha avertizează că România are cele mai multe dosare penale din UE pentru deținere de droguri la consum propriu, în timp ce marii traficanți scapă nestingheriți.
România, fruntașă în UE la condamnări pentru consum de droguri, în timp ce traficanții prosperă
Numărul persoanelor condamnate în România pentru deținere de droguri în vederea consumului propriu a crescut de la 70 în 2016 la 520 în 2025, potrivit datelor prezentate de criminologul Vlad Zaha, citat de Cotidianul.ro. În același interval, condamnările pentru trafic de droguri au rămas aproape neschimbate — circa 700 acum zece ani față de aproximativ 800 în prezent.
Zaha a comentat proiectul de lege privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, susținând că acesta ar deschide calea spre prevenție și tratament pentru consumatori, eliberând totodată resursele statului pentru combaterea criminalității organizate.
Consumatorii, mai urmăriți decât traficanții
„Procurorii se fac că nu văd elita infracționalității organizate și îi transformă pe deținătorii de substanțe în cei mai vânați infractori din toată Europa", a declarat Vlad Zaha.
Specialistul a descris un sistem în care forțele de ordine sunt concentrate aproape exclusiv împotriva consumatorilor. Aproximativ 18 persoane sunt duse zilnic la secțiile de poliție fără mandat — 6.000 pe an, de trei ori mai mult față de acum zece ani. Numărul dosarelor penale aflate pe masa procurorilor DIICOT a ajuns la 30.000, mai mult decât dublu față de acum un deceniu, iar România este astfel țara din UE cu cele mai multe astfel de cauze nerezolvate.
„Nemaistând polițiștii, procurorii și închisorile la colț să prindă acești sute de mii de consumatori din România, pot să stea la colțurile vămilor și porturilor să prindă mari traficanți de substanțe, care acum se bucură într-un mod extraordinar de faptul că toate aceste resurse sunt selectate împotriva consumatorilor", a argumentat Zaha.
Represiunea nu reduce consumul
Criminologul a subliniat că modelul punitiv actual nu a dat rezultate în privința reducerii consumului de droguri. Dimpotrivă, consumul a crescut cu aproximativ 80% la fiecare șapte ani, iar pe parcursul ultimilor 15 ani a urcat cu peste 200%, conform datelor oficiale ale statului român.
„Cu cât se apasă mai tare această pedală de accelerație a represiunii împotriva oamenilor care n-au nevoie de represiune, cu atât toate variabilele de sănătate publică se înrăutățesc: consum mai mare, mai multe admiteri la camerele de urgență, mai multe decese prin supradoză", a spus Zaha.
Decesele prin supradoză cresc, potrivit datelor prezentate de specialist, cu aproximativ jumătate o dată la câțiva ani. Consumatorii, în loc să ceară ajutor, aleg să se ascundă de teama repercusiunilor penale.
„Pedepsele penale nu previn, nu scad consumul, nici măcar nu îl păstrează în aceleași limite și doar îi fac pe consumatori să se ascundă, să continue consumul sub covor", a adăugat Zaha.
Raportul investiție-represiune: 1 la 50
Raportul dintre cheltuielile pentru prevenire, evaluare și tratament față de cheltuielile de represiune este de aproximativ 1 la 50, potrivit calculelor menționate de criminolog. El a apreciat că singurii care beneficiază de situația actuală sunt traficanții organizați, ale căror venituri anuale sunt estimate oficial în România la 250 de milioane de euro pe an.
„Nimeni nu are de beneficiat în afară de traficanții organizați", a precizat specialistul.
Ce propune proiectul de dezincriminare
Vlad Zaha a subliniat că proiectul de lege în discuție urmează un model deja aplicat în mai multe state europene — Portugalia, Republica Cehă, Croația, Slovenia, Spania, Germania, Belgia și Olanda — unde structurile de elită ale procurorilor nu se ocupă de deținere pentru consum propriu.
„Mi se pare fenomenal că sunt atâtea zeci de structuri de procurori de elită din atâtea țări europene — Cehia, Croația, Slovenia, Portugalia, Spania, Germania, Belgia, Olanda — niciuna dintre aceste structuri nu se ocupă de deținere pentru consum propriu, pentru că, dacă s-ar ocupa, ar distruge practic ritmul detectării și pedepsirii marilor traficanți", a explicat el.
Portugalia este descrisă de Zaha drept pionierul dezincriminării în UE. În țările care au adoptat acest model, substanțele confiscate rămân confiscate, poate fi aplicată o amendă contravențională, iar persoanele care au nevoie de ajutor sunt îndrumate spre evaluare. Pentru minori, evaluarea este obligatorie; pentru adulți, consilierea și tratamentul sunt opționale, cu excepția cazurilor critice.
Proiectul aflat în dezbatere în România ar urma același principiu: consumatorii care se confruntă cu dependența să poată solicita ajutor fără teama urmăririi penale, inclusiv în situații de urgență medicală.
„Cei care consumă substanțe ar putea să ceară, să primească, să beneficieze de prevenire, de suport, de reducere a riscurilor, de tratament, dacă au nevoie. Și asta înseamnă să nu le fie frică să sune la ambulanță sau chiar să fie duși la spital, ca să le salveze viețile", a argumentat criminologul.
Zaha a adăugat că Republica Moldova a dezincriminat deja deținerea de cantități mici de substanțe pentru consum propriu, alăturându-se astfel unui curent european tot mai larg orientat spre sănătate publică în locul sancțiunii penale.
Source: Cotidianul.ro