Psihiatru: 45% din adolescenți cunosc consumatori de droguri, România fără centre de tratament
Psihiatrul Eugen Hriscu avertizează că România nu are programe de prevenție și aproape niciun centru de tratament pentru minori dependenți de droguri.
România lasă tinerii să devină dependenți, fără prevenție și fără tratament
Până la 45% dintre elevii de liceu din România cunosc consumatori de droguri, potrivit unui studiu citat de psihiatrul Eugen Hriscu într-un interviu acordat hotnews.ro. Specialistul descrie o țară care nu investește în prevenție, nu asigură acces la tratament și penalizează penal inclusiv cantități infime de substanțe.
„Criza drogurilor este o criză care nu va trece", spune Hriscu. Până în urmă cu doi ani, România nu dispunea de niciun centru de tratament pentru minorii cu adicții. În prezent există unul singur, creat de un ONG, cu acces gratuit.
---
Prețuri de 10–20 de lei pe doză și rețele sociale care facilitează accesul
Hriscu respinge ideea că bariera financiară ar limita consumul. Noile droguri sintetice ajung la 10–20 de lei pe doză, ceea ce le plasează în accesibilitatea oricărui adolescent. Problema reală, spune el, este accesul la surse — iar acesta a crescut dramatic odată cu extinderea platformelor digitale.
Datele provin dintr-un studiu realizat în cadrul proiectului „Prevenția începe în relație", implementat de Asociația Zi de Bine cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății și al Ministerului Sănătății. Adolescenții din clasele IX–XII au fost întrebați câți consumatori cunosc — indicator de risc direct, potrivit psihiatrului. Rezultatul: procente de până la 40–45%.
„Acum, «cunosc» în 2026 este cu totul altceva decât «cunosc» în 2006", explică Hriscu. TikTok, Snapchat și grupurile formate în jurul jocurilor video creează comunități în care contactul cu un consumator devine banal.
---
Granița estompată dintre consumator și mic traficant
Hriscu atrage atenția asupra unei probleme juridice cu consecințe grave pentru tineri: legislația română nu face distincție semnificativă între un consumator care împarte o substanță cu un prieten și un traficant profesionist.
„Dacă cineva face o chetă într-un grup, se duce și cumpără și apoi aduce pentru toată lumea, conform legii, este un dealer", spune psihiatrul. Un tânăr de 18 ani prins într-o astfel de situație riscă minimum un an până la un an și jumătate de închisoare cu executare, alături, după cum subliniază Hriscu, de „interlopi, de violatori".
Psihiatrul califică această situație drept „extrem de destructivă" atât din punct de vedere umanitar, cât și social.
---
32.000 de dosare DIICOT, 80% pentru sub 5 grame
Sistemul judiciar resimte presiunea acestei abordări. DIICOT a raportat 32.000 de dosare în domeniul drogurilor, din care 80% vizează cantități sub 5 grame de substanță. Hriscu spune că instanțele sunt „blocate cu zeci de mii de dosare de consum", incluzând cazuri pentru 0,2 sau 0,3 grame.
„În timp ce domnii procurori aleargă după copiii din parcuri care fumează un joint, prosperă marele trafic, marea evaziune fiscală și marea corupție", afirmă psihiatrul. El arată că și alte domenii din competența DIICOT — traficul de migranți, falsificarea de monedă, corupție — rămân „strivite" sub volumul dosarelor de consum.
---
Dezincriminarea consumului: principiu, nu proiect
În octombrie, la Senat a fost depus un proiect legislativ privind dezincriminarea consumului de droguri, care a generat controverse publice. Hriscu evită să comenteze proiectul specific, dar apără principiul din spatele lui.
„Ideea de a face dosare penale oricărei persoane, indiferent de cantitate, e absurdă și complet nefuncțională", spune el. Creșterea pedepselor nu a redus consumul, constată psihiatrul: „Drogurile continuă să crească, deși pedepsele au tot crescut. Centre nu avem, prevenție nu avem."
---
„La același nivel cu orfelinatele din vremea lui Ceaușescu"
Hriscu extinde critica dincolo de politica drogurilor. El descrie o vizită la un liceu de la marginea Bucureștiului, în sectorul 4, unde elevii învață de trei-patru ani în containere, în timp ce alături se ridică un bloc de birouri și locuințe.
„Felul în care tratăm adolescenții în cadrul sistemului de educație și în cadrul sistemului de sănătate mie mi se pare că este la același nivel cu orfelinatele din vremea lui Ceaușescu", afirmă psihiatrul. El descrie ceea ce numește „violența statului împotriva propriilor cetățeni" — manifestată prin legi care criminalizează consumatorii, prin absența asistenței psihologice în școli și prin condițiile de trai precare.
„Poporul român cred că are o problemă de cruzime și de lipsă de empatie. La nivel de populație, ne pasă doar de mica noastră grupă de familie, de cunoscuți, dar ce se întâmplă în afară este complet ignorat", spune Hriscu.
România, conchide el, a rămas în paradigma „Americii anilor '80 și a României anilor '90" — convinsă că pedepsele mai severe vor elimina problema drogurilor, în timp ce intervenția psihologică și psihiatrică este sistematic ignorată.
Source: Google News RO — Crime (ro)